Bine ați revenit, dragii mei greenhorn hackers!
În această serie continuă dedicată cunoștințelor de bază în Metasploit, o să aruncăm o privire asupra unui modul pe care mulți hackeri aspiranți îl consideră util – mai exact, autopwn.
În general, atunci când încercăm să hack-uim pe cineva, vrem să știm cât mai multe detalii despre țintă, prin recunoaștere. Apoi, și numai atunci, putem alege exploit-ul adecvat. Ar trebui să cunoaștem sistemul de operare, aplicațiile, browserul, versiunea Java, Flash etc. Este o muncă obositoare, dar necesară. Trebuie să fim pregătiți să utilizăm un alt exploit, un exploit Java, spre exemplu, atunci când un exploit Flash nu funcționează.
Frumusețea autopwn constă în faptul că ne eliberează de o parte din munca dificilă a recunoașterii. Autopwn va încerca mai întâi să scaneze amprentele browserului victimei, apoi ,,aruncă” către acesta orice exploit crede că ar putea funcționa. Ne face viața destul de simplă. Dezavantajul autopwn îl reprezintă faptul că este foarte ,,zgomotos” și poate duce fie la detectarea lui de către ținta noastră, fie duce la blocarea browserului, ceea ce se întâmplă des.
Să aruncăm o mică privire la acesta.
Continue reading
