Bine ați revenit, dragii mei hackeri!
O altă problemă des întâlnită printre utilizatorii noi de Linux, o reprezintă variabilele de mediu. Chiar dacă sistemul de operare Windows are variabile de mediu, cei mai mulți utilizatori, în special administratorii, nu administrează aceste variabile. Pentru a scoate ceea ce este mai bun din Linux în ceea ce privește hacking-ul, trebuie să înțelegem aceste variabile, dar și să știm cum să le administrăm, pentru a obține o performanță optimă.
Pasul 1: Vizualizarea variabilelor noastre de mediu
Deschidem sistemul de operare Kali Linux. Putem vedea variabilele de mediu tastând:
- set

Observați că set ne listează toate variabilele de mediu cât și funcțiile definite ale utilizatorului. Trebuie să ținem minte că variabilele de mediu sunt întotdeauna scrise cu majuscule, precum HOME, PATH, HISTSIZE, etc.
Dacă vreau să văd valoarea unei variabile, atunci scriu în terminal:
- echo $HISTSIZE

De reținut este faptul că atunci când dorim să utilizăm valoarea dintr-o variabilă, precum în cazul de mai sus, trebuie să punem $ înaintea numelui variabilei.
Variabila HISTSIZE conține valoarea numărului de comenzi ce sunt stocate în fișierul history. Așa cum se vede în screenshot, variabila HISTSIZE este setată la 1000. În unele cazuri, nu dorim să stocăm comenzile în acest fișier, mai ales dacă dorim să ne acoperim urmele, așadar setăm variabila HISTSIZE la zero.
- HISTSIZE=0
Când schimbăm o variabilă de mediu, schimbarea se face doar pentru acel mediu. Asta înseamnă că din momentul în care am închis terminalul, orice schimbare făcută la aceste variabile se va pierde sau se va reseta la modul implicit. Dacă dorim ca valoarea să rămână și pentru următoarele sesiuni, va trebui să exportăm variabila. Putem face asta, în felul următor:
- export HISTSIZE
Pasul 2: Schimbarea prompt a terminalului
Să ne jucăm puțin și să facem mici schimbări în terminalul nostru. Variabila de mediu ce conține prompt-ul nostru pentru primul terminal este PS1. Îl putem schimba, tastând:
- PS1= “O să devin hacker într-o bună zi: #”

Acum prompt-ul nostru va fi “O să devin hacker într-o bună zi”, atunci când deschidem primul terminal (PS1), dar al doilea terminal va avea tot setarea implicită. Dacă dorim să păstrăm acest command prompt, și să ne apară de fiecare dată când deschidem terminalul, va trebui să-l exportăm:
- export PS1
Pasul 3: Schimbarea variabilei Path
Probabil, cea mai importantă variabilă a mediului nostru de lucru îl reprezintă variabila PATH. Aceastra controlează unde să se uite shell-ul nostru după comenzile pe care le dăm, comenzi precum cd, ls, echo etc. Dacă nu găsește comanda în unul dintre directoarele de pe adresa noastră, ne va arăta eroarea “command not found,” chiar dacă aceasta există într-un alt director ce nu este în adresa noastră.
Să aruncăm o privire la variabila noastră:
- echo =$PATH

Observăm directoarele incluse în PATH. Acestea sunt de obicei directoarele /bin și /sbin în care se găsesc variabilele sistemului nostru. Când tastăm ls, sistemul știe să se uite în fieicare dintre aceste directoare pentru comanda ls.
Ori de câte ori dorim să folosim aircrack-ng sau orice altă aplicație de hacking în această variabilă PATH, va trebui mai întâi să navigăm în acel director. În cazul airtrack, va fi /usr/share/applications/aircrack-ng.
Acum, dacă dorim să adăugăm softul nostru de a sparge parolele wireless în variabila PATH, tastăm:
- PATH=$PATH:/usr/share/applications/aircrack-ng
Când dorim să rulăm aircrack-ng, nu trebuie să mai navigăm către directorul /usr/share/applications/aircrack-ng. Putem executa aplicația de oriunde în Kali Linux.

Atât pentru acum…
Rămâneți alături de BlackWeb.ro, pentru a învăța fundamentele hacking-ului. Dacă nu ați verificat celelalte articole până acum, aruncați o privire. Dacă aveți întrebări, nelămuriri sau sugestii, puteți lăsa un comentariu, sau vă puteți înregistra pe forumul nostru privat.
Toate cele bune! 🙂